GinaMed
Cursuri - Chimie - 5. Alchine

5. Alchine

Cuprins:

5.1. Definiție și serie omoloagă
5.2. Denumirea alchinelor
5.3. Structura alchinelor
5.4. Izomeria alchinelor
5.5. Proprietăți fizice
5.6. Etina (acetilena)
5.7. Proprietăți chimice

5.1. Definiție și serie omoloagă

Alchinele sunt hidrocarburi acicilice nesaturate care prezintă în moleculele lor o legătură triplă între 2 atomi de carbon.

Formula generală: C2H2n-2, unde n ≥ 2, care poate lua valori întregi și succesive, obținându-se seria omoloagă a alchinelor.

5.2. Denumirea alchinelor

Alchinele se denumesc prin înlocuirea sufixului „-an” din numele alcanului, cu sufixul „-ină”.

Denumirile și formulele primelor 4 alchine

n Formula moleculară Formula de proiecție Formula restrânsă de structură plană Denumire
1 C2H2
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
etină
2 C3H4
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
propină
3 C4H6
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
1-butină
4 C4H6
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
2-butină
Primul termen din seria alchinelor (sau a hidrocarburilor nesaturate cu legătură triplă) este acetilena (C2H2). Din acest motiv, alchinele mai poartă numele de acetilene.

Formulele de structură pentru etină/ acetilenă:

Formula Lewis Formula de proiecție Formula restrânsă de structură plană
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Imaginea moleculei de acetilenă - model spațial deschis.
Figura 5.1 Imaginea moleculei de acetilenă - model spațial deschis.
Imaginea moleculei de acetilenă - model compact.
Figura 5.2 Imaginea moleculei de acetilenă - model compact.

Începând cu al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, în denumirea acestora se menționează poziția triplei legături. Astfel, alchinele pot fi:

  • alchine marginale – unde tripla legătură se află la capătul catenei;
  • alchine interne – unde tripla legătură se află în interiorul catenei.
Denumirea radicalilor monovalenți care provin de la alchine se face prin înlocuirea sufixului „-ină” cu sufixul „-inil”: alchină – devine alchinil. Radicalul
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
poartă numele etinil, iar radicalul
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
este denumit 2-propinil sau propargil.

În ceea ce privește alchinele cu catenă ramificată, denumirea acestora se face conform unor reguli asemănătoare celor stabilite de IUPAC pentru denumirea alchenelor cu catenă ramificată și discutate anterior.

5.3. Structura alchinelor

Diferența structurală între o alchină și alcanul cu număr similar de atomi de carbon, este dată de prezența unei legături triple între 2 atomi de carbon în molecula alchinei.

În starea de valență a atomului de carbon, dacă se combină un orbital de tip s cu un orbital de tip p, se formează 2 orbitali cu aceeași geometrie și energie, care poartă numele de orbitali sp. Fiecare dintre aceștia este ocupat cu câte un electron. Orbitalii sp prezintă o geometrie coaxială (digonală).

a. Structura învelișului de electroni al atomului de carbon; b. Formarea celor 2 orbitali <i>sp</i>.
Figura 5.3 a. Structura învelișului de electroni al atomului de carbon; b. Formarea celor 2 orbitali sp.

Astfel, în starea de valență atomul de carbon prezintă 2 orbitali de tip sp și 2 orbitali p, a căror formă și energie nu s-au modificat. Atomul de carbon aflat în această stare de valență se combină cu un alt atom de carbon aflat într-o stare de valență identică. Astfel, fiecare atom de carbon participă la formarea legăturii chimice stabilite între 2 atomi de carbon, cu câte un orbital sp și cu câte 2 orbitali de tip p. Prin întrepătrunderea orbitalilor de tip sp se formează o legătură de tip σ. Prin interacția ce se stabilește între orbitalii de tip p, orientați perpendicular unul pe celălalt și perpendicular pe planul în care se află legătura σ, favorizează formarea a două legături de tip π.

a. Geometria orbitalilor sp; b. Formarea legăturii&nbsp;σ și a celor două legături&nbsp;π&nbsp;între 2 atomi de carbon; c. Legăturile chimice în molecula&nbsp;[HTML]C&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;H&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;[/HTML] (acetilenă).
Figura 5.4 a. Geometria orbitalilor sp; b. Formarea legăturii σ și a celor două legături π între 2 atomi de carbon; c. Legăturile chimice în molecula C2H2 (acetilenă).

În acest fel, între cei 2 atomi de carbon s-a format o legătură triplă, care este alcătuită dintr-o legătură σ și două legături π.

Fiecare atom de carbon mai dispune de câte un orbital sp prin intermediul căruia poate să formeze legături simple σ cu atomi de hidrogen. Compusul rezultat prezintă formula C2H2 (acetilena) și prezintă geometria din figura de mai sus.

Unghiul dintre legăturile C–H din molecula acetilenei prezintă valoarea de 180°. Deci, atomul de carbon implicat într-o legătură triplă formează două unghiuri coplanare (cu un unghi de 180° între ele) și două legături π.

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.5 Modelul deschis al etinei, împreună cu valoarea unghiului (180°) dintre legăturile C–H și lungimea legăturii C–H (1,057 Å) și a legăturii triple (1,204 Å).  

Faptul că planurile în care se află cele două legături π sunt perpendiculare între ele, dar și perpendiculare pe planul legăturii σ, nu se permite rotația liberă în jurul legăturii triple

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.6 Orientarea în spațiu a legăturilor π din legătura triplă.
Legătura triplă 
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
are lungimea de 1,204 Å. Legătura
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
care se stabilește între carbonul implicat în legătura triplă și atomul de H are lungimea de 1,057 Å.

În cazul alchinelor marginale, prezența celor două legături π fac ca legătura triplă să fie polară, având un pol pozitiv la atomul de hidrogen și un pol negativ la atomul de carbon triplu legat:

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

Prin urmare, atomii de hidrogen care sunt legați de atomi de carbon implicați în legătura triplă, prezintă un caracter slab acid.

5.4. Izomeria alchinelor

Alchinele pot prezenta izomerie de constituție astfel:

  • alchinele care au în moleculă cel puțin 4 atomi de carbon, prezintă izomerie de poziție; de exemplu, alchina cu formula moleculară C4H4 prezintă 2 izomeri de poziție: 1-butina,
    This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
    și 2-butina,
    This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
    .
  • alchinele care au în moleculă mai mult de 4 atomi de carbon, prezintă și izomerie de catenă; de exemplu, alchina cu formula moleculară C5H8, prezintă 2 izomeri de poziție: 1-pentină,
    This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
    și 2-pentină,
    This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
      și un izomer de catenă: 3-metil-1-butină,
    This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
    .

5.5. Proprietăți fizice

Starea de agregare

  • în condiții obișnuite, primii termeni din seria omoloagă a alchinelor (acetilena, propina, 1-butina) sunt gaze;
  • următorii termeni, începând cu 2-butina, sunt substanțe lichide;
  • termenii superiori din seria omoloagă a alchinelor sunt solizi.

Puncte de topire și de fierbere

Față de alcanii și alchenele cu număr similar de atomi de carbon, alchinele înregistrează valori ale temperaturilor de topire (p.t.) și de fierbere (p.f.) puțin mai mari.

Alchina p.f. °C p.t.°C
Etina -84 -82
Propina -23 -103
1-butina +8 -122
2-butina +27 -32
1-pentina +40 -106

În seria omoloagă a alchinelor se remarcă o regularitate în creșterea valorilor proprietăților fizice în același timp cu creșterea masei molare.

Solubilitatea

Datorită caracterului polar al legăturii triple, acetilena este parțial solubilă în apă. La o temperatură de 0°C, 1 volum de apă, dizolvă 1,7 volume de acetilenă. Acetilena este solubilă și în solvenți organici. Transportul acetilenei nu se poate realiza în stare lichefiată, în tuburi sub presiune, deoarece în astfel de condiții, explodează. Pentru transportarea acesteia se utilizează tuburi de oțel umplute cu o masă poroasă îmbibată în acetonă, în care acetilena este foarte solubilă. 1 volum de acetonă poate dizolva până la 300 de volume de acetilenă la presiunea de 12 atm.

5.6. Etina (acetilena)

Metode de obținere

Cea mai importantă alchină este etina (acetilena), C2H2, deoarece prezintă numeroase utilizări. Aceasta a fost descoperită în anul 1836 de către Davy.
O cantitate mică de acetilenă poate fi obținută prin reacția carbidului sau carbură de calciu (CaC2) cu apa. Prin această metodă, acetilena a fost obținută pentru prima dată în anul 1862, de către chimistul german Friedrich Wӧhler.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.7 Structura ionică a carbidului.

În industrie, obținerea carbidului se face prin desfășurarea următoarelor reacții chimice:

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

Mod de lucru: vasul de reacție alcătuit din sticlă rezistentă termic, poate fi: un pahar conic ce prezintă un tub lateral (denumit, vas de trompă) sau un balon cu fund rotund cu tub lateral în partea superioară a gâtului (un astfel de instrument se numește balon Wurtz).

Instalația necesară pentru a obține acetilenă din carbid și apă.
Figura 5.8 Instalația necesară pentru a obține acetilenă din carbid și apă.

În balonul Wurtz (notat pe desen cu cifra 1) se pune carbid, peste care se aduce apă dintr-o pâlnie picurătoare cu robinet (notat pe desen cu cifra 2). Din reacție se degajă acetilena care ajunge în vasul de prindere (notat pe desen cu cifra 3), traversând tuburi de sticlă (notat pe desen cu cifra 4) și racorduri de cauciuc (notat pe desen cu cifra 5). În vasul de prindere se pune un reactiv (în acest caz se va folosi apa ca solvent) care va reacționa cu acetilena.

Observație: În vasul de reacție se desfășoară o reacție violentă din care se degajă un gaz care barbotează în soluția din vasul de prindere al instalației. Vasul în care are loc reacția se încălzește deoarece reacția este puternic exotermă.

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.9 Ecuația reacției chimice dintre carbid și apă.

5.7. Proprietăți chimice

Prezența legăturii triple în molecula acetilenei, influențează comportamentul chimic al acesteia. Faptul că legătura triplă se compune dintr-o legătură σ și două legături π, atribuie acetilenei un caracter nesaturat mai pronunțat comparativ cu cel al alchenelor.

Proprietățile chimice ale acetilenei se manifestă prin:

  • reacții de adiție a hidrogenului (H2), halogenilor (X2), a hidracizilor (HX), a apei (H2O);
  • reacții de substituție cu metale din grupele 1 și 2; cu complecși ai unor metale tranziționale;
  • reacții de oxidare: oxidare și ardere.

Reacția de adiție

Reacțiile de adiție sunt caracteristice alchinelor.

Adiția hidrogenului (hidrogenarea)

În funcție de catalizatorul metalic utilizat, adiția hidrogenului la acetilena, poate fi:

  • hidrogenare totală, când se utilizează catalizatori de nichel (Ni), platină (Pt) sau paladiu (Pd) în exces de hidrogen și se obține etan:
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
  • hidrogenare parțială, când se utilizează catalizator de paladiu (depus pe un suport solid) și otrăvit cu săruri de plumb (Pd/Pb2+) și se obține etenă. Reacția are loc cu randament mic, produsul de reacție majoritar fiind tot etanul.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

Adiția halogenilor

Adiția bromului la acetilenă se face în două etape. În mod similar reacționează și clorul atunci când se lucrează în solvent inert. Pot fi izolate dihalogenoetena (compuși halogenați vicinali nesaturați) care apoi, într-un exces de halogen, trec în tetrahalogenoetan.

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.10 Reacția generală de adiție a halogenilor la acetilenă (se obține mai întâi 1,2-dihalogenoetenă și apoi 1,1,2,2-tetrahalogenoetan).

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

Mod de lucru: Se prepară acetilena prin reacția dintre carbid și apă, folosind o instalație similară cu cea folosită anterior. Însă de dată aceasta, acetilena rezultată barbotează într-o soluție de Br2 în tetraclorură de carbon (CCl4), de culoare brun roșcată.
Decolorarea soluției de [HTML]Br&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;[/HTML] în [HTML]CCl&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;[/HTML], de către acetilenă.
Figura 5.11 Decolorarea soluției de Br2 în CCl4, de către acetilenă.

Observații: Se remarcă decolorarea soluției de brom, deoarece acetilena adiționează bromul conform reacției chimice:

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Prin adiția de clor (clorurarea) în solvent inert a acetilenei, se poate obține compusul 1,1,2,2-tetracloroetan,
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
.

În fază gazoasă, reacția clorului cu acetilena este o reacție violentă, puternic exotermă:

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

Adiția hidracizilor

Adiția hidracizilor HX (unde, X = Cl, Br) la acetilenă se desfășoară la 170-200°C, în prezența catalizatorului clorură de mercur (HgCl2).

Reacția se desfășoară în două etape: primul produs de reacție este monohalogenoetenă și în final rezultă dihalogenoetan geminal (adică atomii de halogen se află la același atom de carbon):

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Prin anumite condiții de lucru (170°C, HgCl2), adiția acidului clorhidric la acetilenă se poate opri la prima etapă de adiție cu obținere de cloroetenă sau clorură de vinil:
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

În industria polimerilor, clorura de vinil este un monomer cu importanță mare.

Adiția apei (reacția Kucerov)

Adiția apei la acetilenă se face în prezența catalizatorului sulfat de mercur (HgSO4) și acid sulfuric (H2SO4). În prima etapă a reacției se obține alcool vinilic (enol) care este instabil, dar care se stabilizează intramolecular trecând în etanal sau aldehidă acetică sau acetaldehidă.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.12 Reacția de adiție a apei la acetilenă (reacția Kucerov).

Adiția acidului acetic

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.13 Reacția de obținere a acetalului de vinil prin adiția acidului acetic la acetilenă, în prezență de acetat de zinc, la 250°. Prin hidroliza acetatului de vinil se obține aldehida acetică.

Adiția acidului cianhidric

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.14 Adiția acidului cianhidric la acetilenă conduce la acrilonitril.

Reacția de ardere a acetilenei

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.15 Ecuația reacției chimice de ardere a acetilenei.

Acetilena arde cu o flacără luminoasă, cu temperatură foarte înaltă. Totodată, la temperaturi înalte se degajă mult fum deoarece se formează particule fine de cărbune (C) care devin incandescente. Acestea rezultă din descompunerea termină a unei părți din acetilenă, în elemente.

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.16 Reacția de descompunere a unei părți din acetilenă în elemente.

Flacăra care rezultă prin arderea acetilenei se numește flacără oxiacetilenică. Aceasta atinge temperaturi de 3000°C, mult mai mari comparativ cu ale altor gaze combustibile. Flacăra oxiacetilenică obținută în suflătorul oxiacetilenic cu acetilena rezultată într-un generator de acetilenă, este folosită pentru sudura și tăierea metalelor.

Generatorul de acetilenă (se folosește carbură de calciu adusă peste un rezervor de apă care va declanșa reacția violentă dintre aceste două componente; rezervorul de apă este delimitat la exterior de o manta de răcire, deoarece reacția este puternic exotermă; acetilena degajată din reacție este prinsă prin intermediul unui tub de prindere și evacuată din generator).
Figura 5.17 Generatorul de acetilenă (se folosește carbură de calciu adusă peste un rezervor de apă care va declanșa reacția violentă dintre aceste două componente; rezervorul de apă este delimitat la exterior de o manta de răcire, deoarece reacția este puternic exotermă; acetilena degajată din reacție este prinsă prin intermediul unui tub de prindere și evacuată din generator).

Reacția de substituție

Atomii de hidrogen din molecula acetilenei, precum și cei de la capătul alchinelor marginale, prezintă caracter slab acid. Acești atomi de hidrogen pot fi înlocuiți (substituiți) cu ioni de metale, obținându-se acetiluri metalice.

Acetiluri ale metalelor din grupele I A și grupa a II-a A

Acetilena reacționează cu metalele din grupa I A (alcaline) și metalele din grupa a II-a A (alcalino-pământoase) prin reacții cu schimb de electroni.

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.18 Reacția acetilenei cu Na metalic la 150°C și rezultă acetilură monosodică și se degajă hidrogen.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Figura 5.19 Reacția acetilurii monosodice cu sodiul metalic la 220°C și rezultă acetilură disodică și se degajă hidrogen.
Carbidul, sau acetilura de calciu, CaC2, poate fi obținută în urma reacției dintre acetilenă și calciu la 150°C.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
Acetilurile metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt compuși ionici, care prezintă stabilitate la temperatura obișnuită. Acestea reacționează energic cu apa și regenerează alchina respectivă. De exemplu, reacția de obținere a acetilenei din carbid și apă,
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
, este o reacție puternic exotermă.

Acetiluri ale unor metale tranziționale

Acetilena intră în reacție cu unele combinații complexe ale metalelor tranziționale Cu (I) și Ag (I) și rezultă compuși greu solubili în soluții apoase (adică se obțin precipitate).

Obținerea acetilurii de diargint

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

Mod de lucru: Pentru prepararea hidroxidului de diaminoargint (I) sau reactivul Tollens, [Ag(NH3)2]OH – este necesară amestecarea unor volume egale de soluții de AgNO3 10% cu NaOH 10%. Se adaugă soluție de amoniac 5% până precipitatul obținut se dizolvă complet. Se aduc într-o eprubetă 10 mL de reactiv Tollens în care se barbotează acetilena (obținută prin aceeași metodă cum a fost prezentat în experimentele anterioare).
Instalația necesară pentru a barbota acetilena peste reactivul Tollens din eprubetă (se va forma un precipitat alb-gălbui de acetilură de diargint).
Figura 5.20 Instalația necesară pentru a barbota acetilena peste reactivul Tollens din eprubetă (se va forma un precipitat alb-gălbui de acetilură de diargint).

Observații: acetilena interacționează cu reactivul Tollens și se formează un precipitat alb-gălbui de acetilură de diargint.

Ecuațiile reacțiilor chimice de preparare a reactivului Tollens și de obținere a acetilurii de diargint:

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.
This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

Obținerea acetilurii de dicupru (I)

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

Mod de lucru: Se prepară clorura de diamino-cupru (I), [Cu(NH3)2]Cl, astfel: 1 g de sulfat de cupru, CuSO4 se dizolvă în minimum de apă distilată într-un pahar conic. Peste soluția astfel obținută se adaugă în picături, soluție de amoniac concentrat. Se agită paharul până precipitatul albastru format inițial, dispare. Se diluează amestecul cu 50 mL de apă și se aduc apoi 3 g de clorhidrat de hidroxilamină. Acetilena, obținută prin aceeași metodă cum a fost prezentat în experimentele anterioare, se barbotează în acest amestec.
Instalația necesară pentru obținerea acetilurii de dicupru (care este de culoare roșu-brun).
Figura 5.21 Instalația necesară pentru obținerea acetilurii de dicupru (care este de culoare roșu-brun).

Observații: Apare un precipitat roșu brun de acetilură de dicupru (I).

This svg is property of GinaMed. Aceast svg este facut de GinaMed. Distribuirea necesita acordul GinaMed.

Acetilurile metalelor tranziționale sunt stabile față de apă. În stare uscată, prin lovire și la încălzire, acestea sunt puternic explozive.

Formarea precipitatelor colorate de acetiluri de Cu (I) și Ag (I) se utilizează ca metodă analitică de recunoaștere a acetilenei.

Utilitatea practică a acetilenei

Utilizările practice ale acetilenei:

  • sunt numeroase;
  • arderea în suflătorul oxiacetilenic – sudură oxiacetilenică;
  • materie primă de bază pentru obținerea de compuși organici vast utilizați;
  • obținerea acetatului de vinil și a clorurii de vinil, care sunt folosiți mai departe pentru obținerea de mase plastice;
  • obținerea aldehidei acetice utilizată pentru sinteza de acid acetic și alcool etilic;
  • obținerea de butadienă, cloropren, acrilonitril, toate acestea utilizate pentru sinteza de cauciuc sintetic; din acrilonitril se poate obține melană.

Bibliografie:

  • Chimie - manual pentru clasa a X-a; Autori: Luminița Vlădescu, Corneliu Tărăbășanu - Mihăilă, Luminița Irinel Doicin. Grup Editorial ART, București, 2005
Acasă Acasă Cursuri Cursuri Grile Grile Simulări Simulări Meditații Meditații