Caută orice informație în cursuri
Mușchiul biceps femural – caracteristici:
- face parte din grupul mușchilor ischiogambieri;
- prezintă două capete: lung și scurt;
- originea: pe tuberozitatea ischiadică pentru capătul lung și pe corpul femurului (linia aspră) pentru cel scurt;
- inserția: pe capul fibulei pentru capătul lung și pe fibulă pentru capătul scurt;
- inervat de: nervul tibial (ramură a nervului sciatic) și nervul fibular comun;
- funcții: extensia coapsei, flexia gambei, rotește lateral gamba.
| Localizare | Mușchi | Funcția |
|---|---|---|
| Gât | Sternocleidomastoid | flexia capului |
| Spate | Trapez | extensia membrului superior |
| Dorsal mare | extensia membrului superior | |
| Perete abdominal | Oblic extern | comprimarea abdomenului |
| Umăr | Deltoid | abducția membrului superior |
| Pectoral mare | adducția membrului superior | |
| Dințat anterior | abducția umărului | |
| Braț | Biceps brahial | flexia antebrațului |
| Triceps brahial | extensia antebrațului | |
| Brahial | flexia antebrațului | |
| Antebraț | Brahioradial | flexia antebrațului |
| Pronator rotund | pronația, flexia antebrațului | |
| Fese | Fesier mare | extensia coapsei |
| Fesier mic | abducția coapsei | |
| Fesier mediu | abducția coapsei | |
| Coapsă | ||
| Compartimentul anterior | cuprinde grupul cvadriceps femural: | |
| Drept femural | flexia coapsei | |
| Vast lateral | extensia gambei | |
| Vast medial | extensia gambei | |
| Vast intermediar | extensia gambei | |
| Compartimentul medial | Gracilis | adducția coapsei |
| Grupul adductorilor (scurt, lung, mare) | ||
| Croitor | flexia, rotația coapsei | |
| Compartimentul posterior | Mușchii flexori: | flexia gambei |
| Biceps femural | ||
| Semitendinos | ||
| Semimembranos | ||
| Gambă | ||
| Compartimentul anterior | Tibial anterior | extensia (flexia dorsală a) piciorului |
| Compartimentul posterior | Gastrocnemian | flexia plantară a piciorului |
| Solear | flexia plantară a piciorului | |
| Diafragma pelviană | Ridicător anal | formează diafragma pelviană |
| Coccigian | formează diafragma pelviană |
Grupul muscular cvadriceps femural – caracteristici:
- reprezintă majoritatea masei musculare a feței anterioare a coapsei;
- din grup fac pare: dreptul femural, vastul lateral, vastul medial și vastul intermediar;
- inervați de: nervul femural;
- originea: pe ilion (spina antero-inferioară) pentru dreptul femural; pe femur pentru ceilalți 3: vastul lateral pe linia aspră a femurului; vastul medial pe femur și vastul intermediar pe suprafața anterioară a femurului.
- inserția: fibrele celor 4 mușchi converg și se inseră pe patelă și tuberozitatea tibială prin tendonul patelar;
- funcții: sunt mușchi extensori ai gambei;
- (completare: dintre toți cei 4 mușchi, doar dreptul femural poate realiza flexia coapsei datorită originii sale pe spina iliacă antero-inferioară, favorizând astfel ridicarea coapsei spre trunchi).
Mușchi agoniști sau mușchi prim motori – sunt acei mușchi care prezintă acțiune mai directă și mai puternică în timpul unei anumite mișcări. Exemplu: mușchiul biceps brahial este agonistul mișcărilor de la nivelul cotului.
Porțiunea superioară a femurului este alcătuită din:
- cap femural: rotund, de dimensiuni mari;
- gât;
- două proeminențe: trohanterul mare și mic, de care se atașează mușchii membrelor inferioare și mușchii feselor .
Mușchi antagoniști – sunt acei mușchi care acționează în opoziție cu mușchii agoniști. Exemplu: mușchiul triceps brahial este antagonistul mușchiului biceps brahial. Altfel spus, în cursul contracției agonistului pentru a executa mișcarea dorită, antagonistul se relaxează pentru a permite această mișcare.
Numeroși mușchi ai brațului se continuă și la nivelul antebrațului, cum ar fi: mușchiul biceps brahial, triceps brahial și brahial. Mușchiul brahioradial (mușchi al antebrațului) este un alt mușchi care realizează flexia antebrațului la nivelul cotului, cu originea pe humerus (marginea laterală) și inserția pe radius (suprafața laterală).
Prin acțiunea a 2 sau mai mulți mușchi care funcționează împreună se efectuează mișcările corpului. Exemple de mișcări:
- mușchiul biceps brahial realizează flexia antebrațului la nivelul cotului și permite apropierea mâinii de umăr;
- mușchiul triceps brahial realizează extensia antebrațului și determină îndepărtarea mâinii de umăr.
Mușchiul biceps brahial – caracteristici:
- cel mai superficial mușchi al brațului;
- originea: prezintă două capete (lung și scurt) pe scapulă (pe tuberculul supraglenoidal și apofiza coracoidă);
- inserția: pe radius (tuberozitatea proximală) și în parte, pe țesutul conjunctiv al antebrațului (Completare: adică se inseră pe o fascie);
- inervat de: nervul musculocutanat;
- funcții: mobilizează două articulații: articulația cotului – unde determină flexia și supinația antebrațului și articulația umărului – determină flexia extremității superioare.
Tibia – prezintă 2 condili (medial și lateral) care se articulează cu cei 2 condili femurali. Pe marginea anterioară a tibiei se întâlnește tuberozitatea tibiei care constituie locul de inserție a ligamentului patelar. La nivelul gleznei se remarcă o proeminență (maleola medială) cu numeroase inserții ale ligamentelor. Pentru pasajul vaselor este prezent un șanț cu numele de șanț maleolar.
PROCESE PENTRU INSERȚIA TENDOANELOR, MUȘCHILOR ȘI A LIGAMENTELOR
| Tipul | Descriere | Exemple |
|---|---|---|
| Creastă | margine osoasă proeminentă | creasta iliacă a osului coxal |
| Epicondil | proeminență deasupra unui condil | epicondilii laterali femurali |
| Linie | margine mai puțin proeminentă pe suprafața osului | linia aspră a femurului |
| Tubercul | protuberanță mică, rotundă | tuberculul mare al humerusului |
| Tuberozitate | protuberanță mare, rotundă, de obicei rugoasă | tuberozitatea ischiadică a osului coxal |
| Trohanter | protuberanță mare | trohanterul mare al femurului |
Mușchiul iliac – caracteristici:
- pe fața anterioară a coapsei;
- originea: în fosa iliacă a ilionului;
- inserția: pe trohanterul mic al femurului, alături de psoasul mare;
- funcții: flexia la nivelul articulației șoldului;
- în general, se asociază cu mușchiul psoas mare și alcătuiesc un singur mușchi – mușchiul iliopsoas; inervația acestuia este asigurată de nervul femural.
Mușchiul croitor – caracteristici:
- pe suprafața anterioară a coapsei;
- mușchi lung, îngust;
- originea: pe coxal, spina iliacă antero-superioară;
- inserția: tibie (suprafața medială);
- inervat de: nervul femural;
- se întinde între articulația șoldului și genunchiului;
- funcții: permite mișcarea articulației șoldului și genunchiului; flexia coapsei; rotește gamba medial; permite încrucișarea picioarelor (de aici și denumirea de sartorius);
*sartor = croitor, iar prin denumirea de sartorius face referire la poziția cu picioarele încrucișate a croitorilor.
În majoritate, mușchii scheletici sunt înguști și relativ lungi și cu câteva excepții, ambele capete ale lor se inseră pe oase. Privind un mușchi scheletic tipic, acesta prezintă două capete prin care:
- un capăt se atașează printr-un tendon de os, care rămâne relativ fix – loc de atașare la osul fix denumit origine;
- un capăt se atașează printr-un tendon de osul care este mișcat de mușchi – loc de atașare la osul mobil denumit inserție.
- în general, originea se află mai aproape de linia mediană a corpului, comparativ cu inserția. Anumiți mușchi au multiple origini și inserții. De exemplu, mușchiul biceps brahial prezintă două origini și două inserții.
În imaginea de mai jos se observă cum nervul sciatic ia naștere din plexurile lombar și sacral, nervul femural și nervul cutanat femural lateral, se formează din plexul lombar. Nervii ulnar, median și radial iau naștere din plexul brahial. Nervul ulnar este dispus medial față de nervul radial.
Plexurile majore sunt:
- plex cervical (Completare: pe imagine se observă că în alcătuirea acestuia intră nervi cervicali);
- plex brahial (Completare: pe imagine se observă că în alcătuirea acestuia intră nervi cervicali (mai precis de la nervii cervicali C4 - C8); în realitate ar intra și fibre ale nervului spinal toracic 1);
- plex lombar (Completare: pe imagine se observă că în alcătuirea acestuia intră nervi toracali inferiori (de la nivel de T12) și nervi lombari (L1-L4);
- plex sacral (pe imagine se observă că în alcătuirea acestuia intră nervi lombari (L4-L5) și sacrali (S1-S4).
Printre arterele importante se numără:
- arterele carotide ale gâtului;
- arterele subclaviculare ale umărului: stângă și dreaptă;
- arterele axilară, brahială, radială (dispusă lateral față de ulnară), ulnară ale membrului superior;
- arterele intercostale ale peretelui toracic;
- arterele frenice ale diafragmei;
- artera celiacă (trunchiul celiac), din care derivă artera gastrică stângă, artera splenică și artera hepatică;
- artera mezenterică superioară, care ajunge la intestinul subțire;
- arterele renale, care ajung la rinichi;
- arterele iliace comune de la nivelul membrelor inferioare;
- artera iliacă externă, din care derivă artera femurală, poplitee și tibială (anterioară și posterioară).
Pe imaginea de mai sus, se observă cum vena gonadală stângă se varsă în vena renală stângă (pe partea dreaptă vena gonadală dreaptă se deschide direct în vena cavă inferioară). Totodată, vena iliacă externă se continuă cu vena iliacă comună. În aceasta din urmă se deschide vena iliaca internă. Tot pe imagine se vede cum vena tibială posterioară se varsă în vena safenă mare, dar nu ar fi corect. În realitate, vena tibială posterioară se varsă în vena poplitee.
Vena safenă mare se deschide în vena femurală. Vena femurală se continuă cu vena iliacă externă, iar aceasta se continuă cu vena iliacă comună. În vena iliacă comună se deschide și vena iliacă internă. Cele două vene iliace comune stângă și dreaptă se unesc și formează vena cavă inferioară.
Vena poplitee se continuă cu vena femurală.
Vena peronieră se varsă în vena tibială posterioară (dar nu se observă pe imagine).
Venele brahiocefalice stângă și dreaptă se unesc și formează vena cavă superioară.
Vena axilară se continuă cu vena subclaviculară. Vena jugulară externă se varsă în vena subclaviculară. Vena jugulară internă se unește cu vena subclaviculară și formează vena brahiocefalică.
Vena cefalică este o venă superficială a membrului superior și se varsă în vena axilară. Vena bazilică se unește cu vena brahială (nu e menționată pe imagine) și formează vena axilară. Vena cuboidală mediană se varsă în vena bazilică.
Venele radială și ulnară se unesc și formează vena brahială (nu este menționată pe imagine). Vena ulnară este dispusă medial, iar vena radială este dispusă lateral.
Sinusurile durale fac parte din sistemul venos.